|   |   | 

Numărul 1/2016 (ianuarie-martie)

1. Orientarea strategică a firmei, orientarea spre piaţă şi capabilităţile de marketing: efecte asupra performanţei firmei // Firm’s strategic orientation, market orientation and marketing capabilities: Effects on firm’s performance
Rezumat:Această lucrare își propune să dezvolte un model conceptual al relațiilor dintre orientarea firmei spre piață, orientarea strategică, capabilitățile de marketing și performanța firmei. Utilizând datele generate de un eșantion de 121 de firme din România, am testat aceste relații cu ajutorul analizei de regresie multivariate. Am constatat că orientarea strategică are o influență pozitivă mai puternică asupra capabilităților de marketing și performanței decât orientarea spre piață. Orientarea strategică a firmei și orientarea spre piață trebuie să fie completate de capabilitățile de marketing pentru a crește performanța firmei în mod semnificativ. Contribuția principală a acestei lucrări este de a valida empiric relațiile dintre orientarea strategică a firmei, orientarea spre piață, capabilitățile de marketing și performanța firmei în contextul unei țări cu o economie emergentă.
 
 
This paper aims to develop a conceptual model of relationships between firm’s market orientation, strategic orientation and marketing capabilities, and their effects on organizational performance. Using data generated by a sample of 121 Romanian firms we tested these relationships using multivariate regression analysis. We found that strategic orientation has a stronger positive influence on marketing capabilities and performance than market orientation. Firm’s strategic orientation must complement marketing capabilities to increase significantly firm’s performance. The main contribution of this paper is to add empirical evidence from a CEE country to existing strategic orientations and marketing capabilities contributions to firm performance literature.
Autor(i):Florin FOLTEAN, Cristian DUŢU, Luminiţa BODEA
Publicat în:Revista Română de Marketing 1/2016 [Volume 11, Issue 1] (ianuarie-martie)
Cod citare:7440
2. Diferențele culturale și motivațiile cumpărării și consumului mărcilor de lux // Cultural differences and motivations for the purchase and consumption of luxury brands
Rezumat:Creșterea importanței sectorului produselor de lux în economia mondială a condus la sporirea interesului acordat fenomenului consumului  mărcilor de lux în cercurile academice și în mediul de afaceri. Rezultatele cercetările empirice care abordează motivațiile cumpărării și consumului mărcilor de lux sunt încă inconsistente și nu pot fi generalizate.
Acest articol analizează relațiile dintre patru valori culturale din modelul lui  Hofstede - individualism / colectivism, evitarea incertitudinii, masculinitate/ feminitate, distanța față de putere- și  motivațiile cumpărării și consumului brandurilor de lux - dobândirea statutului, unicitate/ snobism, conformism,  hedonism/ motivații emoționale, căutarea calității/ perfecționism.
 Cercetarea cantitativă constă în administrarea unui chestionar online pe un eșantion 200 de respondenți tunisieni și români, iar pentru testarea ipotezelor de cercetare am utilizat funcţia de regresie liniară.
Rezultatele cercetării de față sunt utile atât cercetătorilor din mediul academic, cât și practicienilor din sectorul luxului.  
 
 
The rise of luxury goods sector in the world economy has led to growing interest in the phenomenon of luxury brands consumption for researchers and practitioners. The empirical research results addressing the motivations for the purchase and consumption of luxury brands are still inconsistent and cannot be generalized.
This paper examines the relationships between four cultural values from Hofstede's model - individualism / collectivism, uncertainty avoidance, masculinity / femininity, power distance - and the motivations for the purchase and consumption of luxury brands – status seeking, uniqueness / snobbery, conformism, hedonism / emotional motivations, quality search / perfectionism.
Quantitative research consists of an online survey administration on 200 Tunisian and Romanian respondents. For research hypotheses testing we used the linear regression function. Research results are useful to academic researchers and practitioners in the luxury sector.
Autor(i):Costinel DOBRE, Anca-Maria MILOVAN-CIUTA, Marwa BEZZAOUIA, Răzvan JOANTĂ (RUSAN)
Publicat în:Revista Română de Marketing 1/2016 [Volume 11, Issue 1] (ianuarie-martie)
Cod citare:7441
3. Abordarea antreprenorială în managementul şi marketingul instituţiilor muzeale // The Entrepreneurial Approach in the Marketing Strategy of Museums
Rezumat:Această lucrare porneşte de la premisa că muzeele există în ziua de azi într-un mediu în care competenţa în antreprenoriat şi managementul orientat pe marketing proactiv sunt critice pentru viitorul lor, în condiţiile în care finanţarea tradiţională se diminuează. Un comportament antreprenorial în muzee, adică un comportament activ, inovator, creativ, orientat spre oportunităţi şi rezultate, generează efecte pozitive pentru întreaga colectivitate în mijlocul căreia funcţionează, atât din punct de vedere economic, cât şi social şi educaţional.
Abordarea metodologică este, pe lângă  analizarea literaturii de specialitate, argumentarea
pe parcursul lucrării din şase perspective distincte a oportunităţii orientării  antreprenoriale în managementul şi marketingul instituţiilor muzeale. Totodată au fost identificate şi prezentate exemple de muzee din România conduse în spirit antreprenorial.
 
 
The work starts from the premise that museums nowadays function in an environment where the competition in entrepreneurship and the management oriented on proactive marketing are critical for their future, given the fact that traditional funding is being diminished. An entrepreneurial behavior in museums - that is an active, innovative, creative, opportunity-oriented and result-oriented behavior generates positive effects for the whole community within which it performs, both from an economic and a social and educational standpoint.
In addition to the literature review analysis, the methodological approach is presented in this paper from six distinct perspectives concerning the opportunities that the entrepreneurial approach in the management and marketing of museums brings about. At the same time, examples of Romanian museums managed with entrepreneurial spirit will be identified and presented in the paper.  
Autor(i):Ana-Maria GRIGORE, Adela COMAN
Publicat în:Revista Română de Marketing 1/2016 [Volume 11, Issue 1] (ianuarie-martie)
Cod citare:7442
4. Cum se poate crea un brand de oraş. Studiu de caz: Bucureşti // How to create a city brand. Case study: Bucharest
Rezumat:În cadrul acestui articol, autorii analizează imaginea brandului oraşului Bucureşti ȋn rândul tinerilor rezidenţi cu scopul de a propune direcţiile strategice de dezvoltare a imaginii de brand. Analiza de brand se bazează pe analiza percepţiei asupra identităţii oraşului, imaginea acestuia fiind evidenţiată prin hărţi perceptuale. Conturarea imaginii oraşului se bazează pe atribute, acestea fiind valorizate ȋn funcţie de importanţa percepută şi de intensitate. Criteriile stabilite pentru această analiză sunt legate de: participarea, nevoile de baza, oamenii, pulsul oraşului, oportunităţile economice şi educaţionale, precum şi legate de potenţialul natural şi uman. Acest articol se finalizează cu câteva idei utile cu privire la dezvoltarea strategiilor de branding pentru oraşul Bucureşti.
 
 
Through this article, the authors analyze the Bucharest city brand image among young residents , in order to propose strategic directions of development of brand image. Image analysis is based on studying perception town on the city's identity , image symbolized by perceptual map. Shaping the city's image is based on attributes , values ​​according to their perceived importance and intensity. The criteria set for this analysis are: attendance, basic needs, people, pulse, economic and educational opportunities, natural and human potential. The research is quantitative and statistical questionnaire used as an instrument . The article concludes with some ideas on the development of branding strategies for Bucharest.
Autor(i):Ştefan-Alexandru CATANĂ, Victor-George CONSTANTINESCU
Publicat în:Revista Română de Marketing 1/2016 [Volume 11, Issue 1] (ianuarie-martie)
Cod citare:7443
5. Publicitatea în mediul bancar // Advertising in banking environment
Rezumat:În condițiile unei concurențe din ce în mai profunde pe piața bancară din România, jucătorii care vor risca mai mult, din punct de vedere financiar, pot înregistra câștiguri proporționale. Notorietatea băncii este foarte importantă în viziunea clienților sau a potențialilor clienți. Crearea unui brand pe baza acestei notorietăți este direct corelată cu cota de piață a băncii. Nu doar banii contează atunci când dorești să construiești un brand. Expunerea televizată, panourile publicitare sau afișe, precum și anunțurile radiofonice au un rol semnificativ în prezentarea ofertei băncilor. Comportamentul băncilor în domeniul comunicării, împarte piața în trei categorii: bănci care au derulat campanii agresive și au înregistrat creșteri mari, bănci care au piedut audiență și instituții bancare care nu se afirmă. Dintotdeauna, sistemul bancar din România a fost unul dintre sectoarele atente cu imaginea lui, acesta dovedind strategii puternice de promovare a brandului, simultan cu produsele și serviciile pe care le oferă. Băncile sunt printre cei mai puternici investitori în publicitate, iar comunicarea dedicată produselor este susținută constant de comunicarea corporativă și cea de responsabilitate socială. Acestea folosesc publicitatea ca instrument pentru a-și menține piața. Aproape trei sferturi dintre reclame au fost folosite pe TV, urmând cele pe posturile de radio, iar diferența o reprezintă reclame/advertoriale destinate presei scrise. Băncile sunt esențiale pentru creșterea economică, oferind servicii fundamentale oricărei economii: colectarea de economii și acordarea de credite care ajută companiile să se dezvolte și persoanele fizice să-și îmbunătățească stilul de viață. Cu alte cuvinte, ele trebuie să se îngrijească permanent de consolidarea, respectiv menținerea imaginii și a reputației pe care și-au construit-o în percepția publicului.
 
 
Following an increasing competition in the banking market in Romania, those players who will risk more, financially, can record earnings commensurate. Bank reputation is very important in view of customers or potential customers. Creating brand awareness is directly correlated based on the bank's market share. Not only money is important when you want to build a brand. Television exposure, billboards or posters and radio ads have a significant role in presenting banks offer. The banks behavior in communication, divides the market into three categories: banks that have implemented aggressive campaigns and recorded large increases, banks that they lost audience and banking institutions that are not states. As always, the banking system in Romania was one of the sectors closely with the image of it proving strong brand promotion strategy, together with the products and services they offer. Banks are among the most powerful investors in advertising, and products communication is constant supported by the corporate communication and by social responsibility. They use advertising as a tool to maintain market. Nearly three-fourths of the ads have been used on TV by following the radio and the difference is the print ads. Banks are essential for economic growth, providing the foundation of any economy: collecting savings and granting loans to help companies grow and individuals to improve their lifestyle. In other words, they must attend permanent consolidation or maintain image and reputation that they built it in the public.
Autor(i):Claudia Eleonora DINGA
Publicat în:Revista Română de Marketing 1/2016 [Volume 11, Issue 1] (ianuarie-martie)
Cod citare:7444

Contul meu Rosetti